Pentru ca…

Posted: 02/01/2013 in [;x]
Etichete:, , , ,

1.Pentru ca zambesc .

Si pentru ca zambesc, mi-e bine.

Iti place sa ma faci sa zambesc. Mie imi place sa raman asa. Si pentru ca mi-esti drag, imi faci ziua mai frumoasa. Iar daca mi-e bine, esti responsabil. Si iti iei rolul foarte in serios. Iti propui sa faci in asa fel incat sa-mi fie bine. Si reusesti, in cele mai frumoase moduri. Ma surprinzi cu planurile tale originale si cu ideea de viitor. Desi suntem ca doi copilasi care ignora realitatea, imi place ceea ce avem . Nu multi ar putea intelege.Dar .. cui ii mai pasa de lume? Esti zapacit si totusi matur. Emani optimism si gasesti rezolvari la cele mai ciudate ganduri ale mele.  Reusesti sa ma completezi intr-un fel dragut , fara sa-mi critici vreodata negativismul sau copilariile atat de dese !

Imi place cum sunt cand vorbesc cu tine. Reusesti sa scoti la lumina o parte copilaroasa si in acelasi timp matura, de-a mea.  Si pot fi eu. Pot sa rad si sa vorbesc de lucruri serioase in acelasi timp. Si imi place ca pentru prima data m-ai sunat in cel mai potrivit moment. Si m-am simtit in largul meu vorbind cu tine, de parca te-as fi stiut de-o viata.

E frumos sa visez cu tine. Pare atat de real ! Si-mi dai putere sa accept mai usor aproape tot ce mi se intampla.  Si ma lasi sa cresc in continuare, asa cum sunt, cu defecte si calitati dintre cele mai bizare.” Si realizez ca sunt o persoana mai buna , de cand mi-ai spus ca tie iti place felul meu de-a fi .”

Nu stiu ce se va intampla, sau unde vom ajunge. Nu stiu nici macar daca vom ajunge sa facem toate acele lucruri pe care ni le-am inchipuit impreuna. Dar, cel putin, existi. Si exist.  Si stii ?  Deocamdata.. asta e tot ce conteaza.

 

 

2.Mereu sa iti amintesti .

Si poate ca nu sunt decat o simpla persoana, care spera, greseste, uita si uneori, vorbeste fara sa gandeasca. Si imi place sa gresesc, imi place sa sper in ceva, orice.Pentru ca asta sunt . Si nu mi-e frica sa o spun sau sa arat. Pentru ca imi place sa iubesc, sa vorbesc si sa-mi fie dor. Imi place sa scriu despre ceea ce e important pentru mine si incerc sa invat sa las in urma ceea ce m-a schimbat.

Iar tu? De ce sa-ti amintesti mereu de mine? Pentru ca imi doresc sa raman in memoria persoanelor dragi mie. Pentru ca reusesti sa ma faci sa zambesc , prin increderea pe care o ai in tine si modul de a intoarce lucrurile tot timpul in favoarea ta; pentru ca imi pui intrebari si asculti rabdator raspunsul, fara sa ma critici , ci incepi o adevarata dezbatere pe diverse teme si ma surprinzi prin modul tau sincer de a fi. Si pentru ca daca ma rogi sa fac un lucru,nu pot sa zic nu, pentru ca si tu la randul tau respecti ceea ce imi place si imi doresc.

Am mai zis de atatea ori ca imi place sa scriu in general despre ceeea ce simt si mai apoi,despre ce gandesc. Imi place cand ratiunea corespunde interiorului, iar sentimentul  de bine se contureaza usor, facandu-ma sa zambesc , la simplul  salut. Pentru ca desi suntem doua entitati diferite, care poate nu se vor cunoaste niciodata pe deplin, reusim sa facem ceva special din simple discutii nocturne . Si ai tu stilul acela de baiat foarte sigur pe sine, care e dragut in felul sau,desi uneori te dai de gol si arati ca de fapt iti place si-ti doresti sa fi iubit si apreciat pentru ceea ce esti, fara sa fi nevoit sa-ti folosesti tot arsenalul de “baiat smecheras” ca sa primesti atentie.

Nu stiu daca as vrea sa-ti amintesti mereu de mine, nu cred ca sunt neaparat o persoana care poate fi luata drept model si nici macar nu mi-as dori asta. Mi-ar placea sa-ti revin in gand in momentele in care te simti singur, obosit sau esti somnoros de dimineata si nu vrei sa te ridici din pat J . Sau cand esti la mare, seara .. sau cand mergi la un spectacol.

Mi-ar placea sa fiu un gand frumos, sau chiar si o simpla imagine, pentru ca ceea ce iti ramane in suflet, nu mai poate fi sters vreodata.

Sa-ti amintesti mereu persoana care esti, atunci cand discuti cu mine, sa nu lasi pe nimeni sa te schimbe, pentru ca ai tu un “acel ceva” care combina intr-un mod armonios maturitatea, copilaria, eleganta si umorul. Poate ca ma pripesc si poate ca nu sunt decat niste cuvinte simple, lipsite  de sens pentru marea majoritate. Dar chiar tu mi-ai zis la un moment dat “ ce important are ce crede lumea?” si de atunci am inceput sa privesc totul cu alti ochi. Si stii ce-I mai ciudat? Ca ai atata dreptate!! Nu-mi place sa recunosc, totusi,  dar ai.

Si mai ales, sa-ti amintesti de mine, pentru ca ai sange de moldovean in tine. Si esti predestinat sa iubesti mult si cu foc si sa ai mereu incredere in ceea ce poti  sa faci. Nu stiu cat de bine am reusit sa descriu prin cuvinte ceea ce imi doresc.  Ca ideile sunt multe,timpul mult prea scurt, iar cuvintele au atat de multe sensuri ..

Dar sa nu care cumva  sa ti-o iei in cap. Ca nu-I bine sa te pui rau cu o moldoveanca!

Stii? Am realizat ca e destul de aiurea sa fiu sincera.Adica..uita-te si tu, cate randuri am scris si cata lume se va plictisi si-mi va reprosa ca in atatea cuvinte ti-am transmis sa-ti amintesti mereu de mine.  Inca n-ai invatat sa ma opresti la timp din vorbit. Stii ca-s o moldoveanca agitata  si cu idei stranii si totusi ma lasi sa cresc in continuare, fara sa-mi faci observatii. Ma lasi sa fiu eu . Multumesc, strainule.  :)

 

Si inca ceva : mi-ar placea ca persoana cu care voi trai “de 2 ori” sa aiba macar o parte din tine.

Si asta n-am sa uit. 

 

3.Alegi sau Traiesti?

Nu stiu daca singuratatea e un mod de viata sau o alegere. De cele mai multe ori,suntem singuri pentru ne e frica. Ne e frica de iubire si tot ceea ce inseamna dezamagire sau suferinta.Indiferent daca am fost sau nu,vreodata, dezamagiti de o persoana draga, preferam sa fugim de acel verb “ a iubi” , doar la simplul indemn al altor persoane care au trecut printr-o despartire/dezamagire.

Uneori, ne simtim bine singuri. Oare suntem egoisti? Ne place sa fie totul pentru noi, sa gandim pentru noi, sa facem lucruri pentru noi si sa avem doar noi. Nu simtim intotdeauna nevoia de a imparti cu cineva. Ne plac micile noastre “comori” . Indiferent ca e vorba de o ciocolata delicioasa, o veste foarte buna sau o invitatie la o petrecere. Cand esti singur, ai libertatea de a allege si de a fi spontan. Poti  spune “NU!” fara sa iti doresti de fapt sa spui “DA!” si invers. Poti pleca din casa fara sa te ingrijoreze ora sau faptul ca esti imbracat intr-un anumit fel. Poti iesi, fara sa ai un plan fix, ca un mic ritual de sambata seara.

Unii sunt obisnuiti sa fie permanent cu o alta persoana.Indiferent daca exista sau nu sentimente, unele persoane nu pot sta singure. Le este oarecum frica de singuratate.Le este frica sa ramana fara acea persoana care le trimite mesaj sau pe care o pot suna cand au pur si simplu chef sa se planga de ceva. Orice. In cazul acesta,persoana de langa tine, e o simpla entitate , care completeaza un gol-de orice fel. O voce de la capatul telefonului, un umar de sprijin sau un “bancomat mobil”.

Ma deranjeaza uneori cand aud fete care vorbesc despre prietenul lor ca si cum ar fi un alt obiect de care nu te poti lipsi. Am ajuns sa etichetam orice persoana si sa ne folosim de ea in cel mai .. rudimentar mod. In zilele astea,orice domnisoara are un prieten- ce, daca nu-l place?E bine sa fie , acolo..nu?. Am ajuns sa materializam pana si cel mai inocent sentiment care se poate naste doar intre doi adolescenti. Deja toata lumea “sufera” din dragoste – apropo,cu cata usurinta  o mentioneaza toti !!! –  baietii sunt etichetati si judecati, fetele sunt prea “usoare” , iar relatia pentru ambii tineri nu reprezinta decat un paravan pentru ca lumea sa nu spuna ca “sunt singurei, saracii”.

E destul de trist. Sentimentele “se vand” ieftin. Inca de la inceput, ti se arata o factura destul de costisitoare. Se pare ca ai de trecut pe la multe “magazine” ca sa ti le “procuri”. Si dupa ce investesti timp, “bani” , si niscaiva incredere, descoperi ca de fapt sentimentele care le primesti dupa mult timp, au un termen de valabilitate care se apropie de termen . Si atunci , te resemnezi. Si iti promiti ca data viitoare ai sa vrei prima data “sentimentele” si apoi factura. Dar stii bine ca ai sa faci aceeasi greseala.Pentru ca ai intrat intr-un ciclu cotidian pe care nu-l poti schimba, dar speri ca se va imbunatati.

Naivule. Inca n-ai invatat cum merg lucrurile? 

 

4.Dor de vise.

Intotdeauna mi-a fost dor de vise. Am simtit lipsa unor vise inca din primele clipe ale diminetii, cand lumina ma anunta nepasator ca e timpul sa ma trezesc. Mi-era si-mi este dor de visele pierdute.

   O singura data,m-am indragostit de un vis.Mai bine zis,de o persoana care mi-a aparut in acea reverie dulce. Ii tin si acum minte chipul de copil matur, cu ochi  albastrii si suvite satene. Ii tin minte si numele : Alex B. Dimineata in care m-am trezit,a fost trista. Adica .. m-am simtit dezamagita. Tie nu ti s-a intamplat nicicand sa  te tii plin de incapatanare de un vis, cu speranta ca,poate,il vei transforma in realitate? Eu intotdeauna mi-am dorit sa am puterea asta. Dar stii ? E trist, pentru ca niciodata n-am reusit.

Daca ar fi sa creez ceva deosebit si daca as avea puterea sa fac orice, probabil mi-as confectiona o perna de vise. O perna care sa-mi tina captive toate visele, iar dimineata sa apas un buton , ca pe un alt ecran sa imi apara rand pe rand.  Pentru ca la ea sa ma reintorc ori de cate ori as simti ca nimic nu e asa cum ar trebui sa fie.Stiu ca ea mi-ar reda cele mai frumoase vise si m-ar purta prin lumi necunoscute,dar atat de linistite  ! Iar dimineata,  parerea de rau sau dorul .. s-ar risipi.Pentru ca mi-as revedea visul din nou si din nou, convinsa fiind ca nu as putea sa-l transform niciodata in realitate.Insa m-as resemna.Si m-as multumi chiar si cu acel “ireal real” .

Da, mi-as dori sa pot retine intr-o cutie speciala toate visele. Caci unele sunt atat de frumoase ! Si mi-aduc o liniste rar intalnita , pe care o pretuiesc si acum. Mi-e dor de unele vise,insa stiu ca disparitia lor nu inseamna decat trecerea intr-o alta etapa. Pentru ca ..da, ma maturizez. Si incep sa-mi schimb ideile, idealurile si .. sufletul. Desi ..cu ultima parte e mai greu.Unde ati vazut voi rac schimbator ?

 

 kiss-me

Visele dragi mi le amintesc pana la cel mai minor detaliu. Iar dorinta ca ele sa se transforme in realitate e si mai apriga, insa .. intervine speranta. Speranta ca intr-o zi, am sa-mi gasesc propriul vis.

Un vis care atunci cand ma voi trezi, va fi tot langa mine.

Iar pana atunci? Am sa continui sa visez. Si sa ma trezesc.

 

5.Satula de liniste si de vant.

Am obosit sa astept.Sunt satula de liniste si vant . N-am ramas decat cu speranta ca va veni.Ceva;cineva; orice. Speranta ca o sa se schimbe ceva si ca am sa-mi primesc si eu “ momentul cel mult asteptat”. M-am obisnuit sa astept. Dar am facut asta atat de mult timp incat acum ma intreb : “ pe cine sau ce astept?Ce vreau? “ Si uite ca astfel realizez ca mi-am pierdut idealul. M-am lasat prada aceste stari de amorteala si mi-am pierdut  starea de bine. Speranta intr-un sentiment mai bun.

   Am inceput sa ma satur de tot ce ma inconjoara : putina superficialitate, niscaiva rautate, pe ici-colo cate-o vorba-n vant si in zile mai bune – cateva grame de compasiune banala. De parca n-as sti ca pentru tot ce am voi plati. Nu stiu daca sunt egoista, nici altruista.Am incercat mereu sa impact ambele laturi.Dar oare e posibil sa te imparti in doua parti egale? M-am saturat sa-mi astept timpul. Am obosit sa ma tot intreb: “Cand vine?” pentru ca de fapt, asta e ceea ce-si doreste timpul…

 

El te chinuie pana in momentul in care tu realizezi ce valente are.Si cand realizezi, te simti bucuros,implinit? Nu. Devii trist. Trist,pentru ca ai asteptat atat de mult.Si ai pierdut parti din tine,pe parcurs.Caci te-ai schimbat.Nici n-ai idée cat de mult ! Si de ce? Pentru ca te conformezi si astepti.Ceva, orice.

 

“ M-am saturat sa spun “Nu pot!” cand de fapt vreau sa strig “ Nu vreau!”.  Si nu mai vreau sa ma conformez,doar pentru ca “da bine” . Si nici nu mai vreau sa aud vesnicele lamentatii. Adica ,stiu,viata e grea ( de fapt,e o idée impregnata pe creierele noastre tinere de catre acei cativa care din lipsa reusitei, prefera sa dea  vina pe ceva,orice. Si vorba aia : viata e greseala perfecta pentru tot ) , dar pana cand ?

 

Daca tu accepti ca viata e grea, crezi ca o sa se schimbe ceva cand ai sa mori ? Nici macar nu ai puterea sa intelegi ce se va intampla atunci sau daca se va intampla ceva. Dar totusi continui sa astepti . Asteptarea e provizorie, dar tu faci din ea un mod de viata.

Si din nou: ce tot astepti? Toate se intampla cu un scop iar simpla ta existenta e un semn ca existi ca sa faci ceva,sa lasi ceva in urma. Nimic nu se intampla pur si simplu. Astepti sa ti se dea ? Ei bine, déjà ti s-a dat fara sa vrei si crede-ma,ti se va lua fara sa fi intrebat.

Si daca acel lucru sau acel cineva pe care il astepti nu vine la timp, inseamna ca ..s-a ratacit pe drum. Sau l-a abandonat. Deci, de ce n-ai putea face si tu la fel? Alegi mereu calea cea mai usoara .Dar in tot timpul asta, cat tu speri si dai vina pe orice, timpul castiga tot mai mult in fata ta. Iar la sfarsit, cand n-o sa mai ai decat cateva clipe-si acelea goale – , ghici cine o sa planga in pumni ca n-a facut nimic la timp iar cuvintele pe care si-ar fi dorit sa le zica vor muri odata cu el ? ?

Tu.

Si stii ce e cel mai trist?

Ca tu inca astepti … 

 

6.Un vis al meu .Si doar al meu .

 

Si daca as avea in fata cel mai frumos vis al meu, n-as sti ce sa fac. Pret de cateva clipe,   l-as privi in toata frumusetea lui. As vrea sa-I cuprind cu privirea intreaga sa perfectiune imperfecta. L-as privi ca pe un lucru al meu si numai al meu. Un secret pe care il am si il stiu , departe de privirea obscura a lumii.

   Nu l-as putea atinge, de frica sa nu dispara. Dar m-as simti implinita,pentru ca ar exista. Nu i-as cere nimic, nu l-as lua la intrebari de ce a intarziat atat de mult. Nici macar nu   m-ar interesa daca l-as avea in fata mea abia atunci cand 2-3 riduri mi-ar fi tovarase de nadejde, iar firele albe ar sta naravase pe frunte. As incerca sa-I explic ce inseamna el pentru mine –in zadar ! – caci cuvintele si-ar pierde toata esenta si mi-ar fugi inainte sa le pot prinde pe toate intr-o insiruire logica. As lua ceasul si as opri timpul. La acea ora. Cel putin,superficial. Si aceea ar fi ora mea. Timpul meu. Momentul pe care l-am asteptat si l-am dorit. Momentul pentru care am infruntat timpul si viata.

Daca mi-as vedea visul, nu l-as striga,nu l-as eticheta in niciun fel, doar l-as simti langa mine..I-as zambi,plina de recunostinta, pentru ca m-a facut sa ma simt “intreaga”. Mi-ar acoperi un gol care a tot existat pentru atat de mult timp!

De l-as vedea in fata mea, probabil as incepe sa-i insirui toate amintirile pastrate intr-o camera ascunsa; l-as invita sa-mi patrunda in ganduri si-n simtiri; i-as arata locurile care ma inspira si l-as purta prin cele mai neobisnuite localuri de zi ;  mi-as lasa ferestrele toate deschise ,dar as trage putin draperia , pentru ca el sa-mi invadeze spatiul, fara sa ma judece din afara,sau din ‘nautru. L-as lasa sa  ma cunoasca prin ceea ce ma reprezinta . Si l-as lasa ruga sa lase o urma de-a lui peste tot. Urma visului implinit.

L-as lua apoi cu mine pe plaja. Nisipul i-ar frige talpile,iar soarele ar fi cel care ne-ar descoperi de secrete. Valurile ne-ar fi partase la acea fantasmagorie  si ne-ar ascunde de realitate. Ne-am lasa purtati de imensitatea marii , iar totul s-ar opri pe loc. Lumea si-ar inceta zumzetul, iar oamenii si-ar cauta sufletul .In acel moment.

Dar mi-as ascunde sufletul noaptea, caci n-as vrea sa mi-l fure intunecimea aceea goala si stranie..Mi-e frica de necunoscut, caci ma poate surprinde si –mi poate lua tot ceea ce m-ar face sa ma simt implinita.

Si daca a doua zi l-as pierde – pentru ca a aparut doar intr-o inchipuire tardiva  sau a disparut in neant- nu stiu ce as face.Probabil i-as multumi in gand, pentru ca macar pentru cateva clipe, m-a facut sa simt ca fac parte din ceva special si acel  ceva este sau cel putin a fost al meu.

Stii? Exista lucruri pentru care merita sa astepti, caci ce e pentru tine,vine la urma, intr-o forma total nebanuita. Si sa nu te certi cu timpul!Nici el nu mai stie sa deosebeasca binele de rau. El stie doar ca trebuie sa aduca si sa ia,la un moment dat. Poate ca vei fi norocos iar timpul, batran fiind, va uita sa ia ceea ce ti-a adus. Sau ,poate, memoria il va ajuta si iti va lua visul la timp , inainte ca multumirea sufleteasca sa se transforme in banal .

Caci el iti va lua visul si odata cu el, sentimental acelui “ a fost  odata“ .

 

Daca as avea in fata cel mai frumos vis al meu, as plange de bucurie si l-as strange in brate. Nu i-as mai da drumul niciodata , chiar daca asta ar insemna sa am o viata impartita la doi.

 

Caci ar fi ceva al meu. Acel ceva .. al nostru.

 

7.Dimineti cu zambet..

As vrea sa-mi strig fericirea, daca as sti ca asa te pot tine langa mine pentru totdeauna. As plange in pumni de fericire, daca te-as avea in fata, stiind ca imi pot strange in brate propriul vis. Te-as tine in suflet si te-as purta prin cele mai nebanuite locuri, ca sa ma cunosti in cele mai insolite ipostaze. As pleca pe un drum necunoscut, doar cu tine in gand, daca as sti ca la sfarsit voi gasi acea parte din mine care-mi lipseste. As colinda tari si as trece mari inotand, doar cu speranta de a te vedea pentru o clipa. Iar mai apoi, mi-as ingropa amintirea in suflet. Si as reveni la ea ori de cate ori ai fi departe de mine .

Cat timp va mai trece pana te voi vedea? Putin  . Pentru ca am sa-l masor in batai de inima, cuvinte dragi si chipul care mi-a ramas intiparit in minte si-n suflet. Orice asteptare e provizorie. Si in mod clar,nu  asteptarea  ne va defini pe noi, ci fericirea imatura, planurile de viitor, respectul, increderea si .. sufletul. Si am sa renunt la toate acele lucruri care imi stau in cale. Caci drumul spre tine e pavat cu fericire si implinire. Iar ceea ce faci ma transforma , zi de zi, intr-o persoana mai buna, mai intelegatoare .  Iar cu tine as lua-o de la inceput. Din nou si din nou m-as intoarce la primele cuvinte. Si tot alaturi de tine vreau sa-mi gasesc finalul.Dar nu acela de basm, ci finalul nostru. Care va fi caracterizat de tot ce-i mai bun si mai drag pe lume. Pentru ca meriti.Pentru ca merit.Pentru ca meritam. Si da, vreau ca tu sa faci parte din finalul meu. Caci calatoria alaturi de tine ar duce la o destinatie finala plina de recunostinta si implinire. Si atunci as sti ca am trait o viata frumoasa, o viata impartita la doi, in care am invatat ca fericita e persoana care, atunci cand se intoarce acasa , deschide usa zicand  ” Buna seara! ” si primeste un raspuns drag.

Iar diminetile m-ar surprinde zambind alaturi de tine. Caci as transforma zambetul intr-o rutina zilnica, de care nu ne-am desparti niciunul dintre noi. Ni l-am grava pe chipuri si l-am purta pretutindeni. Pentru ca lumea sa stie ca tot ce-i mai frumos, exista. Iar noi vom purta cu mandrie semnele unei impliniri unice.  Si impreuna am colinda tari , orase si locuri pustii, am invata sa ne traim sentimentele in toate limbile lumii , pentru ca mai apoi sa ne identificam cu cea pe care o vorbim amandoi. O limba a fericirii si a increderii.

In curand.

 

8.De ziua ta,draga mea.

Se spune ca prietenii se gasesc greu.Adevarat. Se spune ca prietenii adevarati sunt putini. Adevarat. Dar nimeni nu a spus ca prietenia poate lega doua suflete intr-un mod atat de armonios !

Am trecut prin multe impreuna, ne-am certat ani intregi, ne-am ajutat si mai multi ani, am cantat, am dansat, am mancat  impreuna. Pe tine te-am sunat la 3 dimineata , cand am primit prima declaratie de dragoste. Pe mine m-ai sunat la miezul noptii, cand aveai prea mari emotii pentru a doua zi .

Am fost impreuna cand a mai aparut un episod din Gossip Girl si am plans si am reluat ca doua gaste siropoase scenele triste care ii aveau ca protagonisti pe Blair si Chuck . Avem ritualurile noastre dragi care fac din aceasta prietenie una originala si ciudata. Si ne place. Pentru ca nu multi ne pot intelege.

Multumesc pentru ca ma accepti asa cum sunt, ” forever alone si dependenta de citit”.  Si multumesc pentru ca ma ajuti sa nu devin o antisociala si ma scoti din barlogul meu, prin cele mai interesante motive. Ai fost langa mine la fiecare inceput si la fiecare sfarsit, mi-ai redat increderea in mine si ti-am impartasit cele mai adanci secrete. Sunt singura persoana care te cunoaste pe deplin – si Doamne, ce plina de surprize esti ! – si stiu ca n-ai sa  ma lasi vreodata la greu. Pentru ca impreuna am trecut prin multe si ne-am sprijinit permanent in lupta cu tampeniile pe care viata ni le scoate in fata.

Iar astazi, vreau sa-ti urez din tot sufletul “La multi ani frumosi,draga mea!” Sper sa ai parte de tot ce-i mai bun. Sa ai puterea de a alege mereu pentru tine, sa-ti gasesti sufletul langa care sa-ti petreci cei mai frumosi ani, sa ai mereu incredere in tine, sa ai parte de lucrurile care te fac sa te simti implinita si sa nu renunti nicicand la ceea ce te defineste. Fii nebuna, fii tupeista, fii sigura pe tine. Caci ai tu farmecul acela al tau. ! Si , indiferent de ce-o sa ne aduca viata in fata, sa nu uiti de mine. Caci peste ani si ani, ghici cine o sa le povesteasca  copiilor tai cate nebunii ai facut? )

Te iubesc,draga mea prietena ! LA MULTI ANI !

 

9.Acel ceva.

Realizezi ca nu mai esti doar tu,in momentul care gandurile nu te mai asculta. Ajungi la concluzia ca tot ceea ce te inconjoara devine mai plin de “perfectiune” , atunci cand inima iti bate de 4-5 ori mai repede. Zambesti fara motiv , cam toata ziua si stii ca seara se va incheia in acelasi mod. Te pierzi in viitor si prezent, pendulezi permanent intr-o stare de confuzie placuta. O stare noua, care te readuce la viata. Te transforma,  punand in lumina cele mai frumoase laturi ale tale. Si nu-ti reproseaza nimeni,nimic. Te pot condamna doar pentru zambete excesive, sclipire micuta in ochi si o buna dispozitie molipsitoare. Te simti intreg. Te simti bine, cum, poate,n-ai mai fost de multa vreme.

Iti pui uneori intrebari naive, ai tendinta de a planui viitorul, sau uneori actionezi spontan, fara  sa te gandesti la consecinte. Il/O cauti in toate persoanele din jur si radiezi de fericire doar daca cineva ii rosteste numele. Iti place sa ai acel secret al tau, il protejezi ca pe o comoara, de frica sa nu-si piarda din stralucire.  Devii altruist/a. Incepi sa gandesti impartind totul la doi. Adopti un comportament docil si parca din acest moment pui lumea pe stand-by. Si dai play singurului lucru care conteaza pentru tine. Ignori tot ce te inconjoara, incepi sa realizezi cat de pustiu ai fost pana in acest moment si  iti promiti ca de data aceasta, ai sa ai mai multa grija. Ti-e bine. Se oglindeste in ochii tai,in tot ceea ce faci. Zambesti pentru ca asa simti si ii faci pe ceilalti fericiti prin simpla ta prezenta. Pentru ca radiezi de multumire si fericire. Pentru ca esti fericit/a ! Si nu te simti egoist/a afirmand asta !

Iar atunci cand tot ceea ce am spus mai sus se adevereste , nu-ti ramane decat sa admiti un singur lucru:

TE-AI INDRAGOSTIT .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s